Hartă

Knjaževac (Knjazevac)

Knjaževac (în, pronunțat Kniajnevaț) este un oraș în sud-estul Serbiei, în Districtul Zaječar, aproape de granița cu Bulgaria, la confluența râurilor Trgoviški Timok și Svrljiški Timok, care dau naștere Timocului Alb (Beli Timok).

În antichitate, dacii și tracii locuiau în zonă. Timacum Maius a fost numele roman al orașului.

În 1833, orașul, cunoscut anterior ca „Gurgusovac” a fost eliberat de turci. În 1859 numele a fost schimbat din „Gurgusovac” în „Knjazevac”.

În 1944, un tunel de tren a fost construit în oraș.

Hartă - Knjaževac (Knjazevac)

Latitudine / Longitudine : 43° 33' 59" N / 22° 15' 25" E | Fus orar : UTC+1:0 / UTC+2 | Valută : RSD | Telefon : 381

Hartă - Knjaževac

Google

Hartă - Knjaževac

Google Earth

Hartă - Knjaževac

Bing (motor de căutare)

Hartă - Knjaževac

Nokia

Hartă - Knjaževac

OpenStreetMap

Hartă - Knjaževac

Esri.WorldImagery

Hartă - Knjaževac

Esri.WorldStreetMap

Hartă - Knjaževac

OpenStreetMap.Mapnik

Hartă - Knjaževac

OpenStreetMap.HOT

OpenTopoMap

CartoDB.Positron

CartoDB.Voyager

OpenMapSurfer.Roads

Hartă - Knjaževac

Esri.WorldTopoMap

Hartă - Knjaževac

Stamen.TonerLite

Țară - Serbia


Drapelul Serbiei

Serbia, oficial Republica Serbia ( [repǔblika sř̩bija] ), este o țară situată la răscrucea Europei Centrale cu Europa de Sud-Est, în sudul Câmpiei Panonice și în Balcanii centrali. Statul suveran se învecinează cu Ungaria la nord, cu România la nord-est, cu Bulgaria la sud-est, cu Macedonia de Nord la sud, cu Croația și cu Bosnia și Herțegovina la vest și cu Muntenegru spre sud-vest. Țara revendică o frontieră cu Albania prin teritoriul Kosovo. Serbia numără aproximativ 7 milioane de locuitori. Capitala sa, Belgrad, se numără printre cele mai vechi și mai mari orașe din sud-estul Europei.

Teritoriul a fost locuit din paleolitic, iar migrațiile slave în Balcani dintre secolele V-VII au dus la formarea câtorva suverane în Evul Mediu timpuriu, state care uneori au recunoscut în mod nominal suzeranitatea bizantină, francă și maghiară. Regatul Serbiei a obținut recunoașterea de către Vatican și Constantinopol în 1217, ajungând la apogeu în 1346 ca un Țarat Sârb de relativ scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, întreaga Serbia modernă a fost anexată de otomani, dominație de Imperiul Habsburgic, care a spre Serbia Centrală pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, reușind să cucerească și să mențină sub control un cap de pod în Vojvodina modernă. La începutul secolului al XIX-lea, Revoluția sârbă a dus la apariția statului național ca prima monarhie constituțională din regiune, care și-a extins ulterior teritoriul. După pierderile omenești dezastruoase din Primul Război Mondial și unificarea ulterioară a fostei coroane Habsburgice a Voivodinei (și a altor teritorii) cu Serbia, țara a cofondat, împreună cu alte popoare slave sudice, Iugoslavia, stat ce a existat în diferite configurații politice până la războaiele iugoslave din anii 1990. În procesul destrămării Iugoslaviei, Serbia a format o uniune statală cu Muntenegru care a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006. În 2008, parlamentul provinciei Kosovo a declarat în mod unilateral independența acestui teritoriu, și a fost recunoscut de majoritatea țărilor membre ONU.

Hartă - Serbia